Supă cu albituri

se împrăştie boala amară de primăvară
după primul tril la cântători intră soarele
în spatele gardului din smicele
prea mulţi oameni stau cu ruşinea în sân că sunt singuri
că sunt săraci
că încă mai ţin într-un sertar batista înnodată cu câţiva lei vechi
opera de trei parale a celor arătaţi cu degetul

şi fetele bătrâne care cred că lumea a căzut prea mult către talpa iadului/ şi filozofii rataţi care-şi îneacă iluziile în mare serenitas/ şi tânărul care crede că viaţa e un rahat/ cu degetele lui mustind de zeamă de tutun ieftin/ şi tânăra tunsă chilug care nu mai crede în poezie sau lucruri duioase/ din cauza unui bărbat cu pantofi din piele de şarpe

toţi eram înalţi şi drepţi ca uşa de fag
dansam cu lupii sub borul cerului adânc de vară
dar era prea demult
făceam bărcuţe din ziare cu ştiri apocaliptice
apoi ne întindeam pe spinare pe podea
respiram bărbăteşte
împietream în mijlocul apelor şi nimeni nu ne credea

încă o farfurie cu supă soră şefă
e primăvară la azilul săracilor bogaţi

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s