Poezii

Duminică

Am deschis fereastra spre bobul de rouă
și am văzut lumea luminîndu-se.
Pe cerul cu nori albi, fără lună sau stele,
am văzut că vîntul a stat și că e liniște și soare.
Am respirat adînc, am aruncat aerul din mine,
ca pe-o iubire,
spre plopii înalți, crescuți din te miri ce.
Era sărbătoare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s