Duminică

Am deschis fereastra spre bobul de rouă
și am văzut lumea luminîndu-se.
Pe cerul cu nori albi, fără lună sau stele,
am văzut că vîntul a stat și că e liniște și soare.
Am respirat adînc, am aruncat aerul din mine,
ca pe-o iubire,
spre plopii înalți, crescuți din te miri ce.
Era sărbătoare.

Anunțuri

Publicat de

cristinamonicamoldoveanu

Născută în București, în 1971. Temporar, poetizez sau chiar scriu poezii. Temporar, am tradus propriile mele poeme în engleză. Mă găsiți mai ales pe Muzele Albe.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s