Poezii

Țesută în aripi

O foarte veche poezie de-a mea, scrisă de mine la începutul activității mele ”literare”

Tapiserie de fluturi cu zborul greoi
poate un adaos, poate o lipsă
o priveam cu ochi umeziţi şi miopi
peste iarba fierbinte şi verde aprinsă
Cu tâmplele arse de aripi
o tânără fată alergând
ca o femeie peste clape de pian
aplecată, visând şi cântând

Nu vreau un fluture într-un ac
nu vreau o frunză într-o carte
şi alte poveşti sunt la fel
îmi şoptea ea aparte
Ea alerga – zimţi, clipocind, susur
rază, nervuri, fir de mătasă
verde fluid, ochii mei micşorând
străvezie şi albă mireasă

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s