Dimineți

Cînd izvorul e chemat
către mare
prin ochii tulburi ai bătrînilor
trec diminețile
fără păsări…

Tare aș vrea să fiu acum
un obiect simplu și opac
cum ar fi un pantof
desperecheat
așa precum sînt pantofii
negri
lăsați de o gospodină miloasă pe prag
pentru primul cerșetor
care îi va găsi

Să fie deci toamnă
și să am 17 ani
așteptînd ploaia fără să știu de ce.

Anunțuri

Publicat de

cristinamonicamoldoveanu

Născută în București, în 1971. Temporar, poetizez sau chiar scriu poezii. Temporar, am tradus propriile mele poeme în engleză. Mă găsiți mai ales pe Muzele Albe.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s