Orice om educat și rațional știe că în această lume largă toate lucrurile se leagă între ele prin mare voia lui Dumnezeu. În seara aceasta m-am amuzat să descopăr diverse asemuiri în casa mea, lucru pe care îl voi continua în viitor și pe care vi-l recomand și dvs. ca exercițiu logic și de imaginație.
Iată mai jos fotografia unui micuț vas de ceramică cumpărat de mine cu cîțiva ani în urmă pentru flori cu tija foarte scurtă. Privindu-l, mi-am amintit de interesul lui Picasso pentru ceramică și de pictura lui din 1922, Mama și copilul – veți observa similitudine între culori și funcțiile motivelor florale decorative din tablou, pe dreapta și de pe vaza mea mică:
Apoi, fiindcă tot este moda imaginilor selfie, mi-am făcut o poză în oglinda din baie, care a ieșit ca orice altă poză similară cu cameră foto compactă point and click. Bineînțeles mi-am amintit de evantaiele din epoca victoriană și de mai demult și mesajul lor nonverbal, simbolic. Se spune că dacă doamna își acoperea obrazul drept cu evantaiul, atunci răspunsul indirect era ”Da”. Taboul de mai jos aparține pictorului Alexander Roslin, a fost pictat în 1768 și se numește Doamna cu văl (soția artistului). Întîmplător, această pictură a fost aleasă Pictura zilei pe 9 martie anul curent în Wikipedia în limba engleză. Poza mea am făcut-o ieri, pe 10, înainte să descopăr tabloul azi. (acum a trecut de miezul nopții!)
sursa foto
Presupun că dvs. ați observat deja că fotografia mea, fiind poză în oglindă, era cu mîna dreaptă, deci eu tot obrazul drept îl aveam acoperit. Mulțumesc pentru lectură. Și…fiți atenți în analiza autoportretelor pictorilor în oglindă. Oare cum pictau ei? Oare inversau mîinile sau pensula? Oare astfel trăsăturile lor apăreau altfel (ochiul drept era stîngul ș.a.m.d.)? Aceste picturi trebuie analizate cu atenție. Iată frumosul autoportret al lui Luchian.
Ștefan Luchian, Un zugrav (autoportret)
sursa foto
Un pictor celebru pentru autoportretele sale e și Van Gogh, în afară de Rembrandt. În pictura de mai jos el apare cu urechea bandajată, dar era de fapt urechea stîngă, acest autoportret fiind în oglindă:
(Vincent van Gogh, Autoportret cu ureche bandajată, 1889)
sursa foto
Mă reîntorc la similitudini. În camera mea de zi am o plantă Howea forsteriana, numită și palmierul doamnei sau palmier Kentia, care se dezvoltă din 2003 sau 2004 în casa mea. Acest lucru mă duce cu gîndul la simbolismul ramului de palmier, din antichitate și preluat de era creștină – care a reprezentat victorie, pace, viață eternă. De Florii, la noi în țară crenguțele de palmieri au fost înlocuite cu autohtonele ramuri fragede de salcie, mai potrivite pentru clima de aici. Ramul de palmier a fost asociat cu diverși sfinți martiri, cum ar fi și sfînta Lucia, care se comemorează în ziua de 13 decembrie și la catolici și la ortodocși. Întîmplător mama mea poartă numele Lucia și am o fotografie mai veche cu ea din 2007, întîmplător chiar lîngă palmierul meu de apartament, iar ea poartă ochelari fumurii. Sfînta fecioară muceniță Lucia din Siracuza este considerată a fi protectoarea orbilor și a celor cu afecțiuni ale vederii. Numele Lucia amintește și el de cuvîntul lumină. În dreapta palmierul meu azi. Așa mai știu și eu cum trec anii!
OLYMPUS DIGITAL CAMERA
(foto: Cristina-Monica Moldoveanu)
muzele albe 